Prin acceptarea faptului că fiecare fir de praf este la locul său în Infinitul Dumnezeirii, cedează sentimentul de nedreptate.
Nedreptatea este doar un concept mental imaginat. Nu are nicio legătură cu Realitatea spirituală. Prin identificare cu ego-ul și limitarea, te găsești în imposibilitatea de a procesa toate datele. Dacă ai putea să procesezi toate datele și toate informațiile prezente la nivelul Întregului, iluzia nedreptății ar putea fi instant recunoscută drept iluzie.
Spiritualitatea te invită ca pur și simplu să ai încredere în Dumnezeu. Este despre credință. Însă prin această încredere, beatitudinea Iubirii poate fi trăită și perfecțiunea a tot și toate poate fi recunoscută.
Este firesc ca ego-ul să opună rezistență. Ego-ul doar își face treaba. Amintindu-ți ceea ce ești, stă totuși în puterea ta să alegi Intenția de a recunoaște perfecțiunea din orice. Prin această Intenție, sentimentul de nedreptate dispare.
Totul este perfect și drept, chiar dacă mintea are zeci de argumente logice prin care justifică totul ca fiind imperfect și nedrept. Alegerea este la tine. Progresul spiritual intervine prin acceptarea faptului că, chiar dacă nu este logic, totuși totul este perfect și drept fix așa cum este.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
Atașamentul de gând conduce la suferință. Cum îți dai totuși seama dacă ești sau nu atașat de un gând sau de o anumită „poziție mentală”?
Există câțiva parametri simpli pe care îi poți urmări:
1. Te deranjează și o să simți un disconfort când cineva emite o părere contrară.
2. O să simți să te contrazici pentru „a apăra” poziția mentală de care ești atașat.
3. O să îl compătimești pe „celălalt” fiindcă greșește și o să te amplasezi imaginar într-o postură superioară.
4. O să simți să impui ceea ce pentru tine se prezintă drept „calea dreaptă”.
5. Excluzi hotărât posibilitatea ca lucrurile să stea altfel decât crezi tu că stau.
Nu este neapărat necesar ca toate cele 5 puncte enumerate să fie bifate. Este suficient să fie bifat și unul singur sau câteva.
Acum că poți identifica mai ușor „pozițiile mentale” de care ești atașat, nu îți mai rămâne decât să cedezi atașamentul prin Intenție. În felul acesta te eliberezi de suferință.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
Comparația te ține în suferință fiindcă este falsitate pe multiple niveluri.
1. Pentru ca ideea de comparație să poată fi exersată, este necesar ca această comparație să aibă loc între un „tine” și un „al doilea”. Prin urmare, când te compari, intervine o îndepărtare de Adevărul Unității. Conștiința este UNA și este Viață. Conștiința nu suportă comparații fiindcă totul este perfect așa cum este.
2. De multe ori te compari cu ceea ce vezi la suprafață. Numai că, de la fel de multe ori, aparența e una și esența e alta. Nu știi ce e în sufletul omului. Tu îl poți considera fericit, iar el să fie în depresie. Tu îl poți considera bogat, iar el să fie plin de datorii. De foarte multe ori, lucrurile nu stau așa cum par. Prin urmare, renunță la a mai presupune lucruri despre „ceilalți”. Deschide-te înspre a te accepta pe tine însuți așa cum ești, și pe „ceilalți” așa cum sunt.
3. Comparația nu face decât să adâncească o prăpastie imaginară. De fapt totul este o convergență și armonie infinită. Fiecare fir de praf se află la locul său. Această perfecțiune poate fi recunoscută prin lucru spiritual.
Înțelegând astfel eroarea comparației, observă când mecanismul apare și cedează-l. Când renunți la a te compara este ca și cum îți dai voie să fii cu adevărat fericit.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
Există 4 dorințe care întrețin iluzia și suferința. Din fericire, fiecare dintre cele 4 dorințe poate fi cedată. Mai apoi, te poți bucura de Viață cu inima plină de Iubire.
Cele 4 dorințe sunt:
1. Aprobare. Când îți dorești aprobare înseamnă că nu ai încredere. Poți alege acum să îi dedici fiecare acțiune lui Dumnezeu. Făcând ceea ce faci pentru Iubirea Lui Dumnezeu, observi cât de limitată este o dorință efemeră de a primi aprobarea celorlalți. Poți ceda astfel mai ușor dorința de aprobare.
2. Control. Ego-ul vrea să controleze. Asta pentru că ego-ul afirmă, fără a afirma în mod direct, că este mai tare și mai deștept decât Dumnezeu. Lucrurile stau cum stau. Însă ego-ul consideră că ar trebui și pot fi îmbunătățite. Iar îmbunătățirea aceasta este imaginată ca intervenind prin control. Fericirea este recunoscută când controlul este cedat.
3. Separare. În sens profund spiritual suntem UNA. Ego-ul se vede separat. Vede individualități. Același ego insistă în a vedea această separare fiindcă dacă ar renunța, renunțarea ar fi „moartea” lui. Din separare pleacă bârfa, judecata, inferioritatea, superioritatea și multe altele. Poți să îți amintești că în esența ești UNA cu Întregul și să cedezi dorința de separare.
4. Siguranță. Siguranță ajungem să ne dorim tot fiindcă ego-ul presupune că nu am fi în siguranță. De fapt ești dintotdeauna în grija Lui Dumnezeu. Așa că nu ai niciun motiv să te îngrijorezi sau să îți dorești siguranță. Ești deja în siguranță.
De fiecare dată când simți un disconfort, cedează dorințele de: aprobare, control, separare sau siguranță. O să observi cum odată cu această cedare, te găsești în Iubire.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
Adevărul spiritual conține puritatea simplității. Uneori, omul interesat de spiritualitate nu se aliniază acestei simplități tocmai fiindcă este prea simplu. Mintea vrea ceva complicat. Ego-ul vrea să simtă că muncește din greu. Altfel, dacă progresul intervine lin, cum ar mai putea ego-ul să se laude cu efortul depus?
Invitația este aceea de a renunța la a-ți mai dori dinadins să faci un pas în șapte pași. Acceptă simplitatea pasului unic.
Atunci când vine vorba de o emoție, o poți ceda pur și simplu dându-i voie emoției să fie, fără a o condamna, judeca și fără a-i opune rezistență. Doar o observi și îți dai voie să o experimentezi așa cum este. Astfel ea se fluidizează și pleacă.
Când vine vorba de meditație este suficient să stai jos și doar să observi gândurile.
Dacă vrei să practici ceva în viața de zi cu zi este suficient să fii blând și iubitor atât cu tine însuți, cât și cu întreaga viață în permanență.
A fi smerit și a alege cu sinceritatea Intenția: „Facă-se Voia Ta!” este tot practică spirituală extrem de eficientă.
Așadar, poți alege chiar acum să nu te mai complici. Este ego-ul cel care vrea ca practică să fie:
- grea
- să dureze mult timp
- să fie apreciată social
- să aibă mulți pași
Ține minte că Adevărul se prezintă de cele mai multe ori simplu. Doar aliniază-te Adevărului, iar progresul spiritual este dăruit spontan de către Dumnezeu.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu