Observă-ți atașamentele. Pentru a ceda un atașament, un prim pas este să recunoști că atașamentul este acolo. Odată recunoscut, ai în tine puterea de a ceda respectivul atașament pentru a te bucura de libertate. 

Orice atașament îți spune următoarea minciună: „Fără mine viața ta ar fi mai săracă. Și așa ai puține bucurii în viață, dacă renunți la mine o să fii și mai nefericit”. Ține minte că acest tip de gând este încercarea atașamentului de a te păcăli și de a-și menține astfel poziția. 

Lucrul spiritual te conduce inevitabil la recunoașterea și cedarea atașamentelor. Altfel nu se poate. Orice atașament cedat însă în mod real vine cu progres spiritual real. 

Prin urmare: 

1. Investighează atașamentele.

2. Cedează atașamentul odată conștientizat. 

3. Știind care e minciuna pe care atașamentul încearcă să ți-o servească, recunoaște-o drept minciună. 

4. Ține minte că ai puterea să cedezi în mod real un atașament, iar procesul este unul energetic. 

5. Bucură-te de libertatea și bucuria care vin la pachet cu finalizarea procesului de cedare a unui atașament. 

Învață cum să cedezi un atașament din cartea: „Cum să aplici tehnica Letting go”: https://cosmincimpanu.myshopify.com/products/cum-sa-aplici-tehnica-letting-go

Karma se naște din inconștiență. Când mergi pe un drum spiritual este necesar să te familiarizezi cu noțiunea de karmă. Altfel, o să pară că Dumnezeu aruncă zaruri în mod aleator sau este sadic fiindcă alege ca cineva să se nască în sărăcie în Africa, iar altcineva se naște într-un palat. 

Karma a apărut drept mecanism imediat ce în cadrul Sinelui s-a actualizat potențialul iluziei multiplicității. De aceea se spune despre karmă că poate fi depășită prin reamintirea Sinelui. 

Poți să uiți unde ți-ai pus cheile de la mașină, iar mai apoi îți amintești. Fix așa, se poate să uiți ce ești, și mai apoi să îți amintești. La această reamintire conduce munca și progresul spiritual. 

Revenind la karmă, aceasta nu este depeapsă sau recompensă. Karma este iubire. Fiindcă ți se oferă posibilitatea să „desfaci” unele energii „bobinate” prin inconștiență pentru ca progresul să intervină. 

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu

Existența este unitate pură. Nu există niciun „ceva” separat de un „altceva”. Întreaga existență este ființarea conștiinței. Acest „a fi” este dincolo de orice idee a unui început. Ființarea nu are început. Ființarea există dintotdeauna. 

În absența filtrelor mentale de orice fel, această Unitate poate fi trăită drept experiență. Falsa identificare te face să te vezi limitat. Adevărul este dintotdeauna acela că ești Infinitul însuși. 

Sinele care este infinit pe o infinitate de dimensiuni ești tu. Nu există „tu” și Sinele. Ci numai Sinele experimentându-se pe el însuși la Infinit. Sinele este Dumnezeu non-manifestat și Dumnezeu manifestat la un loc. Orice dualitate este o percepție învățată. Dezvățarea conduce la amintirea Adevărului Unității.

Poți alege chiar acum să te cedezi total lui Dumnezeu spre reamintirea a ceea ce dintotdeauna ești cu adevărat. Binecuvântarea lui Dumnezeu este chiar acum și chiar aici cu tine. Dă-ți voie să o recunoști ca atare. 

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu

Conștientizează contextul în care te afli și lucrează energetic de acolo. 

Dacă te afli într-un lac aproape să te îneci fiindcă nu știi să înoți, folosește un colac de salvare. Dacă urmează să ții o prezentare pe scenă, iar hainele sunt îmboțite, folosește un fier de călcat. Dacă ai de agățat un tablou pe perete, folosește un cui și un ciocan. 

Problema apare când vrei să folosești fierul de călcat ca să ieși din lac, ciocanul ca să calci hainele și colacul de salvare ca să agăți tabloul pe perete. 

Pentru un om aflat la început de drum mesajul unui maestru iluminat poate fi de neînțeles. Iar asta nu se traduce în inferioritate sau superioritate. Ci este doar adaptare la context. 

Prin urmare, este imperios necesar să îți dai seama unde te afli ca să poți să determini care este unealta potrivită acum pentru a progresa. Uneltele nu sunt „bune” sau „rele” ci „potrivite” sau „nepotrivite” contextului. Alege o aliniere în Adevăr și pătrunde cu sinceritate contextul. Odată conștientizat contextul, soluția la orice problemă tinde să intervină, ușor, natural, firesc. 

În cartea „118” găsești 118 unelte practice din care poți selecta cele care se potrivesc contextului în care te afli acum pentru a trece la nivelul următor: https://cosmincimpanu.myshopify.com/products/cartea-118

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu

Procesul prin care devii conștient de un gând este unul spontan. Gândul este mai degrabă receptat și nu emis. Ceea ce numim gând este o „substanță imaterială”. 

Motivul pentru care simți că gândurile te consumă pleacă din prezumțiile false pe care le ai despre gânduri și minte. 

Dacă felul în care te raportezi acum la gânduri și minte pare ineficient, merită să te deschizi înspre următoarele: 

1. Există o singură minte. (să-i zicem colectivă...) Din cadrul acestei singure minți, devii conștient de unele gânduri și nu de altele conform unui mare set de parametri. Printre acești parametri se numără: intenția, atașamentele, aversiunile, dorințele, opunerea de rezistență, poziționarea generală asupra lumii, universului și a ta. 

2. Gândurile nu sunt „ale tale”. Ci pur și simplu sunt. 

3. Acorzi o prea mare importanță gândurilor, iar asta le face să fie din ce în ce mai multe și mai obositoare. Cum ar fi să recunoști orice gând ca fiind pur și simplu un gând și să îi dai voie să plece? 

4. Dacă o să cauți să determini de ce gândești ce gândești, o să te afunzi din ce în ce mai tare într-o problemă fără răspuns sau soluție. Soluția reală constă a te concentra pe Liniștea de dincolo de gânduri. Sau pe Liniștea de „sub” gânduri. Din acea Liniște orice întrebări sau nedumeriri își vor găsi elucidarea. 

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu