Tu ești acela

Momentului acesta nu îi trebuie adăugat nimic și nimic nu îi prisosește. Momentul este Sinele. Cel care experimentează momentul este Sinele. Experiența momentului este Sinele. „Subiectul” care experimentează „obiectul” este un fel în care mintea descrie. Fără descrierile minții, „subiectul” și „obiectul” sunt aceeași substanță. 

Mintea nu este inamic. Și ea este Sinele. Pentru ca experiența în acest plan să arate așa cum arată, mintea, cu toate dinamicile ei era necesară. Când mintea tace, nu înseamnă că mintea era și nu mai este. Tot ceea ce este nu poate să nu mai fie. Tot ceea ce este nu a avut niciun moment în care să nu fie. Tot ceea ce este, există dintotdeauna. 

Mintea pare inamic când o agiți prin dorință și atașament. Prin dorință și atașament dai naștere unor diferențe de potențial într-un spațiu de altfel liniștit care este mintea. Cedând dorința și atașamentul, treptat se face liniște. Și în acea liniște îți amintești că „tu ești acela”. 

Cu recunoștință,

Cîmpanu Cosmin-Constantin