Controlul și suferința

Controlul este o formă pe care o ia lupta ta cu ceea ce este. Cu cât mai puternică este dorința de a controla lucrurile să fie cum vrei „tu”, cu atât mai mare este suferința. Un pas esențial în depășirea suferinței este cedarea controlului. Cel care suferă este tot cel care vrea să controleze. 

Ego-ul, o să riposteze și o să spună: „Păi dacă nu le controlez eu, se duc toate de râpă”. Însăși formularea acestei riposte reflectă tot aroganța și senzația ego-ului că este buricul pământului. 

Păsările își găsesc hrană, și fără să controlezi tu asta. Soarele răsare și apune, fără să controlezi tu asta. Orice aspect al Vieții își poartă de grijă și își vede de treaba lui și fără să vrei tu să îl controlezi. Acest lucru poate fi validat treptat în practică, cu cât găsești disponibilitatea de a ceda controlul. O să observi că și „cutare” s-a făcut fără să controlezi tu, o să observi că și „cealaltă” s-ar rezolvat fără control. Și astfel capeți încredere.

Cu această încredere alături, o să poți să cedezi tot mai mult controlul și astfel să treci în mod real tot mai mult dincolo de orice formă de suferință. 

Cu recunoștință,

Cîmpanu Cosmin-Constantin