Atașamentul
Feb 26, 2026Până la urmă, ce este și cum poate fi definit atașamentul?
Inițial, Sinele care este infinitul existenței uită că este infinit. Se consideră într-un fel sau altul limitat.
Fiindcă se consideră limitat, „privește în jur” și „vede” ceea ce pare a fi altceva decât El Însuși.
Văzând multiplicitate, începe și o împărțire pe căprării a multiplicității. Unele lucruri le consideră bune și altele rele. Unele lucruri le consideră „ale mele” și altele le consideră „ale altora”.
Orice „al meu” este fals fiindcă te depărtează de „EU SUNT”. De fapt, Tu drept Sine EȘTI toate acele lucruri care există și despre care consideri prin identificare cu limitarea că sunt „ale tale”.
O posesivitate dusă la extrem se transformă în atașament. Sinele, identificat cu ceva limitat, începe să simtă că nu poate trăi fără X, Y și Z. Această senzație, bazată pe falsitate, este atașamentul.
Orice atașament poate fi cedat prin urmarea procesului invers.
Accepți că nu ești limitat.
Accepți că nimic nu este „al tău”.
Accepți că oricum EȘTI.
Și mai apoi atașamentul dispare.
Cu recunoștință,
Cîmpanu Cosmin-Constantin
Abonează-te ca să păstrăm legătura și pe e-mail 📧
*primești textele noi imediat ce le scriu, te anunț când public materiale video, și multe altele...
Datele tale sunt în siguranță. Nu îți voi trimite niciodată SPAM și te poți dezabona oricând.
