Acceptarea înțeleasă greșit

Acceptarea este esența spiritualității, dar este de multe ori greșit înțeleasă. Să accepți o situație, nu înseamnă să nu faci nimic cu privire la situație. Să accepți o situație înseamnă ca dincolo de făcut să ai o trăire interioară a acceptării față de situația respectivă. Orice activitate poate fi făcută din acceptare sau din luptă. La suprafață, activitatea arată cam la fel. În interior numai tu știi dacă ești în acceptare sau în luptă. Acceptarea are legătură mai mult cu interiorul decât cu exteriorul. 

Să accepți o emoție înseamnă să o procesezi conștient din intenția cedării. Să accepți o emoție nu înseamnă să te lași copleșit de ea și să te consideri neputincios în față de emoției. Acceptarea unei emoții este trăirea conștientă și cu curaj a emoției. 

Mintea leagă imediat ideea de acceptare de ceea crezi despre tine că faci sau că nu faci în termeni de acțiuni de suprafață, și de acolo pleacă confuzia. Acceptarea este despre cum te poziționezi în profunzime. Este despre intenție și atitudine interioară în viață.